poate eu sunt de vina, |
sau poate a mea vie. |
dar mor incet in suflet, |
cu a mea semintie. |
voi fiii mei sa faceti, |
asa cum va e voia. |
dar eu va-nvat cu randul, |
ca nu toti o sa moara |
slavind in veci cuvantul. |
si cand imi va fi vremea, |
sa plec in alta lume. |
sa stiti ca asta-i vrerea, |
ce am avut a spune. |
uitati deci de averi, |
de marfa sau pamanturi. |
dar nu uitati de suflet, |
caci el se plimba-n vanturi. |
si cand in dor va bateti, |
sa stiti ca eu-s alaturi |
de voi. Fara simbrie. |
urmandu-va in vrie. |
vineri, 14 septembrie 2012
1
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu